Acum că deja deținem câteva informații esențiale cu privire la contextul în care discursul va avea loc, este timpul să ne concentrăm asupra conținutului discursului tău.
Vom începe cu a schematiza discursul pe care urmează să îl ții, printr-o mică sesiune de brainstorming pe care o faci tu cu tine sau cu alte persoane pe care dorești să le consulți. Scenariul ideal este acela în care, știind tema discursului, poți nota imediat câteva idei sau perspective din care poți aborda tema. În cazul în care nu te simți atât de inspirat de la început, vei putea începe prin a te documenta – încearcă să cauți articole utile pe internet, să întrebi persoane din domeniu până când vei deține și tu informațiile suficiente pentru a îți forma un punct de vedere propriu cu privire la acel subiect.
Toate ideile pe care le gândești în acest timp vor fi notate pe o foaie, sub așa-numita tehnică de mindmapping. Vei lua o foaie A4, o poți poziționa în formatul orizontal (landscape) și vei nota în centrul paginii tema discursului tău. Radial vei nota toate ideile care ți se pare că se leagă de tema ta – fiind o etapă de brainstorming în care se stimulează creativitatea. Te invităm să notezi orice cuvânt sau idee, fără să fii critic cu privire la ingeniozitatea sau profunzimea lor. Vei crea așadar un grafic sub forma unui soare cu atât de multe raze pe cât de multe idei ți-au venit. Când simți că ai finalizat această etapă creativă de producere efectivă a ideilor, vei putea trece la etapa în care vei încerca să găsești corelații între idei. Se vor crea acum noi legături și dispunerea radială se va transforma într-un arbore cu noi conexiuni și ramificații. În cazul în care în acest nou grafic sunt idei care au rămas fără conexiuni, vei putea lua în considerare să le elimini dacă vei simți că nu aduc valoare adăugată discursului tău. Ideile trebuie întâi notate schematic, iar această schemă te va ajuta și pe tine să susții discursul în mod cursiv, fiind mereu conștient de progresul făcut și de ideile care mai urmează a fi prezentate. Atâta timp cât structura discursului tău este clară pentru tine, ai șanse mari ca și pentru publicul tău să fie la fel de clară și să o rețină ca atare. ☝ Să luăm exemplul unui discurs de bun-venit susținut de rectorul unei universități la deschiderea anului universitar. Crearea hărții mentale a discursului său poate arăta în felul următor:
Figura 9.1. Harta discursului – tehnica mindmapping
În acest caz, rectorul va trebui să rețină că are 4 idei principale de susținut în discursul său. Știe că discursul nu are rost să fie unul prea lung, pentru că ar deveni prea obositor în contextul multor altor discursuri care urmează după el (cunoscând natura evenimentului) și dorește să impună un ritm concis în vorbire. Își cunoaște autoritatea, este persoana cea mai îndreptățită să vorbească din partea universității, motiv pentru care dorește ca discursul său să fie pe de-o parte informativ, aducând la cunoștința studenților realizările anului universitar trecut și provocările următorului an, dar pe de altă parte dorește să aibă și un rol motivațional, inducând în rândul studenților dorința de autodepășire, perseverența și ambiția de a se implica într-un proces calitativ de educație în scopul realizării și desăvârșirii lor personale și profesionale.
Discursul fiind schematizat, este ușor acum de dezvoltat fiecare idee principală și gândit tonul fiecărui mesaj în parte. În acest sens, se va putea folosi de un ton cald, prietenos la începutul discursului, astfel încât să stârnească simpatia celor prezenți care se bucură să fie întâmpinați de un mesaj emoționat și entuziast din partea rectorului. Pentru ideile intermediare, având rol informativ, nu se va cădea ca tonul să fie unul sentimental pentru că ar fi nepotrivit. Se vor aduce la cunoștința publicului realizările și provocările urmărite, pe un ton neutru, cu optimism și încredere că universitatea va duce la bun sfârșit tot ceea ce și-a propus. Este și de așteptat ca el să prezinte o imagine frumoasă a instituției pe care o reprezintă, ați face același lucru în locul său. În final, va avea un ton inspirațional, se va putea folosi de pauze după fiecare profeție legată de posibilul viitor măreț al absolvenților universității. Pauzele vor oferi timp publicului să sedimenteze informația.
Iată așadar că rectorul nostru știe acum care va fi tonul pe care este bine să îl abordeze și a reușit să își dea seama cum va putea fi dezvoltată fiecare idee a discursului.
✯ Ca orice poveste și compunere scrisă în școală, urmărim o structură clasică de tipul Introducere – Cuprins – Încheiere.
✽ În introducere, se obișnuiește să se folosească un așa-numit attention getter. Acesta va fi un cârlig prin care vei stimula atenția și interesul publicului tău, astfel încât aceștia să fie dornici să îți acorde timpul lor. Un attention getter în cazul unui discurs cu tematica economică/financiară poate fi un pumn de bănuți aruncați pe jos, într-o completă liniște, la începutul discursului, chiar înainte de a te prezenta și a spune tema discursului tău. Audiența va privi nedumerită spre tine și va crede mai întâi că a fost un accident nefericit. Totul până când tu vei spune „Și cam asta se întâmplă și în economie... Sunt X și astăzi vreau să vă explic ce s-a întâmplat mai devreme. Cine scapă banii și cât de intenționat este acest gest în economia la nivel mondial”.
✽ În întregul tău discurs, poți urmări îndemnul Tell them what you’ll tell them. Tell them. Tell them what you told them. În acest fel, te asiguri că publicul tău știe progresul speech-ului și urmărește structura împreună cu tine.
Așadar, toate aceste scheme și planificări ale discursului tău, vor putea prevedea inclusiv glumele și gesturile menite să atragă atenția publicului, pentru că spontaneitatea nu va fi punctul forte ale unui speaker aflat la început. Nu este cazul să vezi această amplă pregătire a discursului ca pe un semn de slăbiciune. Deși nu toți speakerii lasă să se vadă, fiecare caută momentul său de liniște înaintea discursului, clipe de relaxare, în care să fie doar el și o oglindă în fața căreia să poată exersa.
☝ Următorul pas nu va fi sub nicio formă scrierea discursului cuvânt cu cuvânt. Dacă în mod normal îți e teamă să vorbești în public, te asigurăm că o compunere de o pagină A4 cu scris mărunt nu te va ajuta să scapi de trac, ci îți va înmulți emoțiile. Vei începe să citești (doar nu degeaba ai scris tot discursul), doar că emoțiile acționează când și cum te aștepți mai puțin, prin urmare să nu te miri dacă rândurile și literele vor începe să se miște și să te deruteze. Acela va fi momentul în care îți va părea rău că ai lăsat schema inițială a discursului acasă.
