✯ În continuare vom detalia câteva tipologii conversaționale, ușor de descoperit și identificat în orice grup ai fi. Vorbim despre sarea și piperul comunicării, atunci când nu toți știm să ascultăm activ, să fim empatici, să alegem cele mai potrivite cuvinte în comunicare. În fond, după cum spune și motto-ul Mobexpert din prezenta lor campanie: „Suntem cu toții diferiți. Din fericire”, iar acest lucru face comunicarea mai condimentată și imprevizibilă.
- Tipul „știe tot”
Este genul de persoană care va întrerupe conversația, nu va avea prea multe rețineri din a vorbi peste tine și a aduce vorba despre propriile sale experiențe. Întotdeauna va încerca să pară mai cunoscător, mai experimentat, mai priceput. Poate una dintre replicile lui favorite pentru a te întrerupe și pentru a muta centrul de interes pe persoana sa este „Tu ca tu, dar eu...”. Este genul de persoană demonstrativă, care vrea să dovedească supremația sa în orice context.
Acest gen de persoană este bine să fie tratată cu răbdare, sau cel puțin într-o primă fază. Cu politețe, vei asculta punctul de vedere și vei încerca să fii echilibrat în intervențiile tale, nu are rost să îl răsplătești în același mod – veți ajunge să vorbiți deodată, iar comunicarea va fi departe de a mai fi una armonioasă. În cazul în care simți că nu reușești să câștigi și tu timp de vorbire în conversație, sinceritatea va fi cea mai bună soluție: „Nu vă supărați, apreciez în mod deosebit experiența dvs, dar aș vrea să ne permiteți tuturor să ne exprimăm punctul de vedere cu privire la acest subiect. Sunt sigur că veți găsi și dvs. lucruri cel puțin la fel de interesante de aflat de la noi, precum am aflat și noi deja de la dvs.”
- Tipul cameleonic
Adaptarea este o calitate esențială în comunicare și este recunoscută pentru faptul că aduce multe avantaje. Persoana cu bune abilități de adaptare este cea care se integrează foarte ușor în orice mediu, în special datorită faptului că reușește să copieze, conștient sau nu, comportamentul celuilalt și modul de comunicare al acestuia.
În comunicarea în afaceri spre exemplu, comunicarea în oglindă este un deziderat. În numeroase prezentări, Allan Pease, specialist în comunicare și limbajul corpului, menționa faptul că practica imitării este des utilizată și și-a dovedit eficiența mai ales în domeniul vânzărilor. Câștigi mai ușor și mai repede încrederea oamenilor atunci când aceștia percep asemănările dintre voi, iar acest lucru se induce în mod subconștient prin utilizarea unui limbaj nonverbal similar. Când recunoști o asemenea persoană, nu este cazul să o tratezi într-un fel anume. Bucură-te de accidentalele voastre sincronizări gestuale, ele dovedesc dorința de a fi pe aceeași lungime de undă.
Pe de altă parte, când sesizezi faptul că ai întâlnit o persoană cameleonică verbal, încearcă să separi adevărurile de invenții. În momentul în care vezi că îți dă dreptate întotdeauna, când spune fără nicio excepție că a trăit exact aceleași lucruri ca și tine, încearcă să îi adresezi câteva întrebări deschise, lăsând-o să îți exprime cu prioritate punctul de vedere. Va fi greu să anticipeze ce vei spune tu, motiv pentru care va trebui să își asume riscul de a spune adevăratele gânduri, nu cele adaptate la părerile tale. Poate fi și aceasta o joacă în comunicare, pe care o poți practica ori de câte ori vrei să te testezi pe tine sau pe celălalt. Pe de altă parte, câteodată este pur și simplu păcat să risipești energie încercând să demonstrezi încadrarea celorlalți într-un anumit tipar. Acceptă persoanele din jurul tău așa cum sunt și încearcă să vezi părțile bune din care ai de învățat.
- Tipul adevărurilor universale
Această tipologie conversațională face referire la categoria persoanelor ale căror contribuții se rezumă la replici generale, adevăruri universale, pe care nimeni nu le poate contesta, dar care în același timp nici nu aduc o valoare adăugată conversației: „Așa este”, „Asta e lumea în care trăim”, „Ce să mai zici...”, „Interesant...”, „Oamenii sunt cum sunt...” etc. Lista poate continua cu replici care nu sunt foarte valoaroase ca și conținut, dar care nici nu fac dialogul să moară, sau cel puțin nu într-un mod foarte evident.
Pentru a nu ne înțelege greșit, poate merită menționat faptul că aceste replici sunt necesare, mai ales în ascultarea activă, în calitate de audiență este chiar recomandat să avem din când în când asemenea reacții, ele fiind o dovadă a interesului nostru față de subiect, fără însă să schimbe sensul conversației. Aceste expresii permit vorbitorului să continue discuția în sensul dorit de el, având siguranța că noi, audiența sa, îi suntem alături. Atenție însă la persistența cu care contribuim la conversații prin asemenea adevăruri universale, ele pot deveni obositoare, mai ales dacă noi continuăm să le folosim atunci când poate ar fi cazul să dinamizăm din proprie inițiativă conversația. Experiența ne va ajuta pe toți să identificăm momentele optime pentru a introduce în discuție o întrebare, o nouă perspectivă asupra subiectului, un adevăr universal, o glumă sau o poveste personală.
În cazul în care sesizați că aveți de-a face cu o persoană care își asumă poate puțin prea des tipologia conversațională a adevărurilor universale, luați în considerare faptul că poate fi o persoană timidă, sau care pur și simplu nu a apucat să își formeze un punct de vedere cu privire la subiectul discutat. În acest sens, este recomandat să dovediți interes pentru a auzi punctul său de vedere, prin a îl încuraja subtil să preia inițiativa asupra subiectului.
- Tipul dominator
Această tipologie conversațională are în vedere persoanele care au tendințe agresive în comunicare, îi limitează și constrâng pe ceilalți. Pot fi genul de persoane care să încerce să te determine să crezi și acționezi ca ei, încearcă să exercite un soi de manipulare conștientă sau nu.
Persoanele care îndeplinesc această tipologie se hrănesc prin dominația pe care simt că o exercită asupra celorlalți, poate și datorită faptului că viața le-a demonstrat că de cele mai multe ori au avut dreptate și lumea în cele din urmă le-a recunoscut supremația. Pot fi persoane cu tendințe manageriale înnăscute, dar trebuie să ținem minte că oricare ar fi fundamentul personalității noastre, toată lumea merită să fie tratată cu respect și politețe. Așadar, acest gen de persoană este bine să fie abordată pragmatic, prin discuții directe în care să îi fie evidențiate efectele negative ale comportamentului său asupra celorlalți sau a mediului de lucru.
„Apreciez punctele tale de vedere, se vede că experiența și flerul te ajută foarte mult. Aș vrea, însă, să încerci că fii puțin mai integrator cu cei de lângă tine; nu știu dacă ți-ai dat seama, dar impunerea punctelor tale de vedere creează un climat mult mai tensionat între noi și este păcat să se întâmple asta.” Acest gen de exprimare a punctului de vedere este o formulare constructivă a feedback-ului și are șanse reduse de a stârni o reacție defensivă din partea celuilalt.
Din contră, va stârni empatie și îi va da de gândit. Imediat după aceasta se vor urmări schimbări în comportamentul lui, iar în cazul în care schimbările vor fi pozitive, i se va transmite interlocutorului faptul că schimbarea sa este vizibilă și benefică. Va fi motivat să vadă că eforturile sale nu au fost făcute în van.
