Fiecare dintre noi avem anumite simpatii și antipatii față de persoane pe care le întâlnim pentru prima dată. Câteodată nu ne putem explica de ce, iar câteodată știm să punem punctul pe „i” și să identificăm acel lucru mic, acea intonație a vocii sau cută de la cămașă care pur și simplu ne deranjează la celălalt. În cele ce urmează, vom vorbi despre câteva trăsături de personalitate care ne determină caracterul.
✯ Conform modelelor de personalitate discutate de diverși teoreticieni și cercetători, au fost vehiculate diverse dimensiuni ale personalității noastre, însă credem că este util să analizăm comportamentul din perspectiva așa-numitului model Big Five.
✯ Modelul ia în considerare 5 fațete, adică 5 variabile din perspectiva cărora poate fi analizată personalitatea umană: extraversie vs introversie; maturitate, adaptare vs imaturitate, psihopatie; agreabilitate vs lipsa agreabilității; conștiinciozitate vs lipsa ordinii; actualizare vs stagnare. Aceste variabile, prezentate bipolar, ca două extreme, pleacă de la premisa faptului că fiecare individ are un comportament determinat de cele 5 laturi caracteristice personalității sale.
Conform acestui model, în funcție de valorile înregistrate pentru fiecare dintre cei 5 factori, se pot identifica anumite corelații între tipul de personalitate și tipologiile comportamentale. Spre exemplu, persoane care manifestă valori crescute privind extraversiunea și stabilitatea emoțională, cel mai probabil vor fi catalogate și drept agreabile sau mature. Aceste corelații reprezintă un subiect foarte interesant de discuție, inclusiv cu privire la instrumentele care pot măsura valorile pentru cei 5 factori studiați, însă acesta nu este subiectul acestui curs. Vă vom invita însă să consultați acest model de fiecare dată când vreți să vă amintiți, vouă și celorlalți, complexitatea personalității și a aspectelor care influențează modul în care voi vă raportați la ceilalți, respectiv interacționați cu ei. Să nu uităm că persoanele introvertite, anxioase și nemotivate vor avea probabil nevoie să lucreze treptat la fiecare dintre aceste nivele pentru a putea dobândi deschiderea și puterea adaptativă necesară interacțiunilor sociale.
✯ Ca o informație cu caracter general, merită a fi cunoscut faptul că personalitatea este un ansamblu complex ce implică atât temperamentul (latura înnăscută a personalității), cât și caracterul (latura dobândită a personalității). Despre fiecare dintre ele se poate discuta în mod particular, însă vom mai aminti în continuare doar patru tipuri generale de temperament, care dictează modul instinctiv în care reacționăm și ne comportăm:
- Temperament coleric – puternici, agresivi, impunători, argumentativi și aparent insensibili. Sunt impulsivi, dar foarte concentrați pe propria persoană, motiv pentru care nu demonstrează atenție, empatie față de ceilalți. Sunt cu siguranță persoane luptătoare, foarte orientate pe dorințele lor.
- Temperament sangvinic – pozitivi, extrovertiți, dinamici, optimiști, expresivi și sociabili. Persoane vesele, energice, dar și ușor neatente, datorită mutării constante a centrului lor de interes spre alte lucruri mai noi.
- Temperament flegmatic – calmi, aparent indiferenți și neimplicați, flexibili și ușor adaptabili la orice situație, în ciuda aparentei apatii. Nu sunt neapărat persoane care să caute interacțiunea cu ceilalți, dar nici nu o evită. Deși nu se remarcă prin faptul că ar vorbi foarte mult, sunt persoane care știu să trateze cu tact și diplomație situațiile de comunicare.
- Temperament melancolic – gânditori, profund emoționali, sensibili, analitici. Sunt foarte ușor destabilizați de orice intervenție în universul lor, străbat perioade de suferință de fiecare dată când sunt răniți de ceilalți. Sunt îngrijorați, conștincioși, tind spre perfecțiune, critici, dar în același timp au un potențial creativ artistic foarte mare.
✯ Atunci când vorbim despre stiluri de comunicare, cel mai des sunt discutate cele trei tipuri de comunicatori:
- Tipul pasiv
Acest gen de comunicator este unul care se subestimează, care are mai multă încredere în ceilalți decât în el și care încearcă mereu să evite conflictele. Deși pe termen scurt, acest gen de persoană poate părea că aduce un beneficiu echipei din care face parte (oferindu-le celorlalți șansa de a se exprima), pe termen lung el va acumula frustrări și va avea o stimă de sine scăzută, iar ceilalți nu îl vor lua în considerare ca fiind un partener de comunicare valabil.
- Tipul agresiv
Tipul agresiv este opusul celui pasiv, este foarte concentrat pe propria persoană și are tendința de a monopoliza conversațiile având mai multă încredere în părerile sale decât în posibilele contribuții pozitive ale celorlalți. Pe termen lung, un asemenea tip de comunicator va crea frustrări în echipă și nemulțumiri datorită implicării inegale în sarcini și însușirea meritelor.
- Tipul asertiv
Acest tip de comunicator este cel care spre care ar trebui să tindem cu toții, el echilibrând avantajos beneficiile tipului pasiv și ale celui agresiv. Este un comunicator cu personalitate, care dorește să își exprime punctele de vedere fără, însă, ca acest lucru să însemne urmărirea unui câștig personal, cum se întâmplă în cazul tipului agresiv. Este o persoană cu respect pentru ceilalți care are principala calitate de a dovedi multă inteligență emoțională. Nu este un „Yes man”, nu acceptă orice i se propune, dar când refuză, știe să o facă într-un mod diplomatic și politicos, cu atenție la a își respecta propria demnitate și pe a celorlalți.
