Cursuri pentru antreprenori prin proiectul EU-ANTREPRENOR

Modulul 10 – Structura discursului


Întotdeauna trebuie să pregătim o variantă lungă și una foarte scurtă a discursului. Varianta scurtă ne va ajuta să ne dăm seama care sunt ideile noastre importante și va reprezenta scheletul sau structura discursului. Există mai multe moduri posibil de a prezenta un text: poate fi întâi memorat și apoi expus, poate fi citit în întregime, poate fi prezentat în liber sau putem folosi câteva notițe sau un plan pe care le/îl consultăm atunci când simțim că nu mai știm cum să continuăm. Memorarea unui întreg discurs este dificilă și riscantă deoarece putem să uităm ce avem de spus când susținem discursul. Citirea discursului nu este recomandată deoarece se pierde în mare parte contactul cu publicul și, ca atare, riscăm să pierdem atenția publicului. De asemenea, în acest caz nu mai putem gesticula adecvat și nu ne putem adapta comportamentul non-verbal și conținutul discursului la reacția publicului. Dacă totuși alegem să citim discursul, atunci este bine să folosim semnele de punctuație și alte structuri (virgule, paragrafe, sfârșitul unui paragraf etc.) pentru a putea ridica ochii de pe foaie și a ne uita direct și lung în ochii celor pentru care vorbim. Cel mai puțin riscant și mai eficient mod de a susține un discurs este că ne pregătim un plan al discursului pe care să-l putem folosi dacă ne încurcăm sau dacă uităm anumite informații (statistici, citate etc.).

Orice discurs este bine să aibă 3 parți specifice: introducere, cuprins și încheiere.

I. Introducerea

În introducere trebuie să facem minim 4 lucruri:

  1. Salutăm publicul și ne prezentăm. Natura discursului depinde de auditoriu. Dacă este mai numeros și cadrul discursului este mai oficial, atunci și discursul trebuie să conțină anumite elemente formale (”Buna ziua, doamnelor și domnilor! Sunt Ion Andrei și astăzi aș dori să vă vorbesc despre…”). Dacă publicul este format numai din câteva persoane familiare, atunci discursul poate și chiar trebuie să fie mai puțin formal (”Salut tuturor! M-am gândit mult la ce aș vrea să vă prezint astăzi, anume…”). Ca atare, în funcție de context, putem începe salutând publicul într-un mod mai oficial sau mai familiar. De asemenea, trebuie să încheiem prin a mulțumi pentru atenția acordată și prin a solicita întrebări din partea publicului.
  2. Captăm atenția publicului. Putem începe povestind o întâmplare sau un caz celebru (sau chiar o experiență personală). Oamenii sunt mereu atenți când povestim ceva; o poveste interesantă atrage mereu atenția. Sau prezentăm o statistică interesantă: ”Știați că industria producătoare de carne produce mai multe gaze cu efect de seră decât toate transporturile la nivel mondial și că, de asemenea, renunțând la consumul de carne mai degrabă decât la folosirea unei mașini personale producem mai puține gaze cu efect de seră?”. Sau putem să începem cu o glumă ori prezentând câteva imagini sau un scurt film.
  3. Precizăm cât mai clar, după momentul de captare a atenției, care este subiectul discursului despre ce vorbim. Ex: ”Astăzi vă voi vorbi despre încălzirea globală provocată de consumul, la scară globală, de carne”.
  4. Prezentăm o hartă a discursului (un rezumat în câteva fraze). Ex: ”Voi începe prin a vă prezenta câteva statistici interesante care arată că oamenii consumă, pe cap de locuitor, din ce în ce mai multă carne și că impactul industriei producătoare de carne asupra mediului este șocant. Apoi voi explica de ce am ajuns, la nivel global, să consumăm atât de multă carne. Voi încheia prezentarea mea expunând ceea ce consider a fi soluția cea mai bună: nu să renunțăm total la consumul de carne, ci să devenim consumatori informați și activi astfel încât să forțăm o schimbare în cadrul industriei producătoare de carne.”

Important! Putem începe direct prin captarea atenției și abia apoi ne salutăm, ne prezentăm și expunem clar care este subiectul discursului. De asemenea, putem alege o altă ordine: salutăm, ne prezentăm, expunem care este subiectul discursului și abia apoi captăm atenția (efectul părții ce reprezintă captarea atenției în acest ultim caz poate să fie ceva mai redus).

II. Cuprinsul discursului

Trebuie să conțină o detaliere a hărții discursului prezentată în Introducere. Important:

  1. Expuneți logic ideile principale, argumentele, informațiile relevante pentru fiecare idee. Înainte de a trece de la o idee la alta, încercați să rezumați măcar într-o frază ideea principală pe care tocmai ați expus-o. Pentru a trece la următoarea idee folosiți metode specifice: întrebări, liste, exemple concrete. Exemplu: ”Dar care sunt oare cauzele crizei ecologice? Voi enumera trei dintre ele și apoi le voi prezenta în detaliu”.
  2. Este recomandabil să folosim expresii specifice în trecerea de la o idee la alta. Putem apela la întrebări (”Dar oare care sunt cauzele tuturor acestor dezastre?”), la liste (”Voi începe vorbind întâi despre…, apoi despre… și voi termina prezentând…”; ”În primul rând… În al doilea rând…” ) sau putem folosi structura exemplu-idee (”Gândiți-vă ce se întâmplă când…; ca atare, cred că trebuie să discutăm și despre…”).
  3. Discursul e mai bine să fie mai scurt decât lung și plictisitor. Dacă ceea ce am spus a fost concis dar interesant, atunci cei care ascultă s-ar putea să pună întrebări la sfârșitul prezentării. Ca atare, vom putea să oferim mai multe detalii pe care, poate, nu le-am inclus în discurs.

III. Încheiere

În Încheiere trebuie să prezentăm iarăși harta discursului și insistăm asupra unei idei ce reprezintă concluzia noastră. Exemplu: ”Dat fiind toate consecințele consumului de carne asupra mediului, consider că fiecare dintre noi ar trebui s devină un consumator informat și activ: să se intereseze cum este produsă carnea, să caute furnizori mici, apropiați de locul în care stăm și care hrănesc natural animalele. De asemenea, să încerce să consume mai puțină carne și mai multe vegetale. Este important ca încheierea să conțină o frază memorabilă. Exemplu: Mai puțină carne înseamnă să trăim mai sănătos pe o planetă mai sănătoasă, provocând mai puțină suferința în jur!” sau ”Tăind mai multe animale ne tăiem singuri craca de sub picioare!”

Înainte de a încheia, trebuie să mulțumim pentru atenția acordată și să rugăm pe cei care ne ascultă să ne adreseze, dacă au, întrebări referitoare la prezentare. Este important să ascultăm întrebările până la capăt. Apoi este recomandabil să facem un compliment (Ex: ”Întrebarea este interesantă…”). Putem repeta chiar întrebarea și o putem reformula într-un mod care să fie mai clar pentru public. Dacă întrebarea este mai complexă, atunci trebuie să facem clar faptul că de fapt sunt ridicate mai multe probleme și că o să răspundem pe rând. Atunci când răspundem este important să nu divagăm și să răspundem cât mai concis lăsând posibilitatea ca cel care a pus întrebarea să ne dea un feed-back. În general, cel care a pus întrebarea mulțumește pentru răspunsul oferit.

În prezentarea discursului ar trebui să folosim întotdeauna mijloace retorice adecvate, mijloace care ne asigură că ideile noastre vor fi exprimate în așa fel încât să aibă un impact  puternic și durabil. Iată câtve exemple de astfel de mijloace:

Autentificare