- Ascultarea activă
Putem avea o influenţă extraordinară asupra comunicării în calitate de ascultător şi respondent. Când primim un răspuns nesemnificativ de la un ascultător sau nu primim deloc, ne proiectăm de obicei supoziţiile despre ce gândeşte (şi de obicei presupunem că nu gândeşte prea bine despre noi!).
Există o diferenţă între a auzi şi a asculta. Ascultarea este un instrument de comunicare.
Abilităţile de ascultare pot fi şi trebuie îmbunătăţite. În primul rând trebuie să fim pregătiţi fizic şi psihic să ascultăm, e nevoie de efort pentru asta. Atenţia noastră trebuie îndreptată exclusiv către partenerul / partenerii de discuţie, iar alte gânduri abandonate.
In mod uzual condiţiile minime pentru o ascultare activă sunt:
- să arătăm o atitudine deschisă şi interes pentru interlocutori
- punem întrebări
- să luăm notiţe
- să controlăm durata propriilor intervenţii
- să nu ne grăbim să tragem concluzii
- să interpretăm informaţia
- să nu respingem ideile interlocutorului
- să recapitulăm cele discutate
Deşi multe dintre faţetele abilităţilor de ascultare par lucruri simple, de bun simţ, în practică putem constata printr-o evaluare sumară, că nu sunt chiar atât de fireşti sau laîndemână.
Sigur că dacă vorbim numai noi, nu vom fi buni ascultători, dar suntem în măsură să detectăm corect bariera dintre rezonabil şi prea mult? Suntem capabili să intrăm cum se spune în pantofii celuilalt?
Am învăţat în cei şapte ani de acasă să nu întrerupem când altcineva vorbeşte, dar de câte ori ne mai amintim?
- Ascultarea activă
- FOCALIZAREA
Se ascultă cu atenţie – deseori suntem tentaţi să ne pregătim răspunsul
- ASCULTAREA ACTIVA
formă structurată de ascultare şi răspunsuri
- PARAFRAZAREA
Reluarea a ceea ce a spus altcineva cu propriile cuvinte
- INTREBĂRILE DESCHISE
Încurajează vorbitorul să ofere mai multe detalii.
- REZUMAREA
Sintetizarea principalelor idei ale vorbitorului
Se consideră că se „ascultă activ”, atunci când interlocutorul nostru:
- Aşteaptă şi are răbdare să terminăm ideea. Întreruperile sunt extrem de nepoliticoase şi chiar periculoase, mai ales în lumea afacerilor.
- şi ne dă posibilitatea de a explica termeni necunoscuţi sau chestiuni tehnice neînţelese.
- Ne încurajează verbal şi nonverbal să continuăm. Limbajul nonverbal pe care îl percepem este că persoana din faţa noastră înclină uşor capul spre aprobare, zâmbeşte sau se apleacă uşor pentru a ne auzi mai bine.
- Păstrează liniştea - nu flutură hârtii, nu vorbeşte la telefon şi nu face gesturi care să se interpună ca şi bariere în comunicare.
- Comportamentul de ascultător
…pasiv
- Ascultă stilul, cuvintele şi gramatica. Îşi petrece timpul gândindu-se ce va spune.
- Ascultă numai faptele.
- Pretinde că ascultă şi îşi pierde uşor atenţia.
- Face şi altceva în timp ce ascultă.
- Dă semne de nerăbdare.
- Nu verifică înţelegerea din timp în timp.
- Nu arată un interes real faţă de interlocutor.
…activ
- Ascultă ce se spune.
- Vrea să înţeleagă complet mesajul.
- Ascultă mesajul real.
- Este foarte atent şi nu permite factorilor externi să îi distragă atenţia.
- Nu mai face şi altceva între timp.
- Nu trage concluzii.
- Nu îşi arată nerăbdarea.
- Confirmă înţelegerea.
- Confirmă non-verbal că ascultă.
- Sfaturi pentru ascultare activă :
- Eliminaţi factorii care vă distrag atenţia!
- Concentraţi-vă asupra vorbitorului!
- Menţineţi atenţia!
- Urmăriţi indiciile non verbale!
- Nu reacţionaţi la cuvintele emotive!
- Puneţi întrebări!
- Aşezaţi-vă ca să puteţi vedea şi auzi!
- Evitaţi prejudecăţile!
- Luaţi notiţe dacă e cazul!
- Cereţi lămuriri!
DE reținut !!!
- Ceva exprimat (spus) nu înseamnă neapărat deja ceva auzit.
- Auzit nu înseamnă neapărat deja ceva înţeles.
- Înţeles nu înseamnă neapărat deja ceva cu care să fii de acord.
- A fi de acord nu înseamnă deja ceva ce se va aplica.
- Aplicat nu înseamnă nici pe departe menţinut.
